Un blog și un cont de Facebook pe care le recomand
Autorul, Alex Doppelganger, pe numele real Alexandru Bogdan, 31 de ani, este licențiat în limba chineză și a publicat cărțile de popularizare a științei Cum se face un Univers? (2016) și Atomi și microunde. Cum știm ce știm (2017), despre astronomie și, respectiv, fizică și chimie.
Cum procedează înainte de a posta: „Citesc despre ceva ce îmi place, încerc să înțeleg subiectul, îl înțeleg, mă entuziasmez, după care vreau să scriu să afle și alții. Și scriu.”
Vin cu un exemplu concludent de postare a lui Alex, despre povestea astronautului care i-a înfierbântat pe destui conspiraționiști:
Răsfoiam o carte de-a lui Emil Străinu, care se numește "OZN/UFO/NL/OVNI Extratereștrii – AGENDA SECRETĂ. Ce ne ascund Conducătorii Lumii!?!?" în care am recitit despre Astronautul de la Salamanca, un exemplu foarte des întâlnit în povestirile ufologilor și adepților paranormalului despre cum extratereștrii ne-au vizitat și adus tehnologie încă din cele mai vechi timpuri.
Astronautul din Salamanca (în fotografie) este o mică sculptură de pe fațada Catedralei din localitate și este foarte neobișnuită, după cum întreabă și dl Străinu în cartea sa: "cum s-ar putea explica imaginea unui astronaut între sculpturile făcute pe o catedrală ce a fost edificată în anul 1102?"
Păi în primul rând astronautul nu se află pe catedrala din 1102. Asta pentru că, vezi tu, în Salamanca stau una lângă cealaltă două catedrale: Catedral Vieja (Vechea Catedrală, construită în secolul al XII-lea) și Catedral Nueva (Noua Catedrală, construită în sec. XVI-XVIII, între 1513-1733).
Astronautul nu se află pe fațada Vechii Catedrale, ci pe cea a Noii Catedrale (aia din sec. XVI). Da' chiar și așa, astronauți în secolul al XVI-lea?!
Mno, ideea e că în 1992, Noua Catedrală a trecut printr-un proces de restaurare. Pentru că trecerea timpului își lasă amprenta pe orice. Unul din restauratori, pe numele de Jerónimo Garcia, a decis să își „semneze" cumva munca de restaurare, a discutat cu cei de la catedrală, iar ei i-au dat ok-ul să adauge și niște elemente moderne fațadei catedralei. Astfel a apărut Astronautul de la Salamanca, care e orice, mai puțin o dovadă de netăgăduit că astronauți existau încă din sec. XII. Printre alte elemente, Garcia a inclus și un satir/dragon cu un cornet de înghețată.
Un alt caz de genul se găsește și în Scoția, la Paisley Abbey, unde poți vedea un gargui care seamănă izbitor de mult cu un xenomorph din filmul Alien. Explicația este că în 1990 această clădire a fost restaurată de către o echipă la fel de pusă pe glume. Cum garguii nu erau intacți, 12 din cei 13 de pe clădire au trebuit să fie refăcuți de la zero.
Astronautul din Salamanca este un alt tip de out-of-place artifact, iar nebunia asta cu "ancient aliens & astronauts" a fost începută de Erich von Däniken cu cartea sa din 1968 numită "Chariots of the Gods?" care conține ca dovezi o grămadă de OOPArts înțelese și datate greșit.
Așadar, contul de Facebook și blogul ale lui Alex.
Istorie
Cum a fost construit celebrul Pod Carol, una dintre emblemele capitalei Cehiei, începând cu anul 1357. Tehnologia nu se schimbase foarte mult față de cea din timpul Imperiului Roman. Podul Carol, lung de o jumătate de kilometru, a înlocuit unul mai vechi construit în 1158-1172, distrus de inundațiile din 1342.
Cum arată azi:
Lemnul poate deveni mai rezistent ca oțelul
Un proces industrial deloc costisitor (înmuiere în soluție și apoi compresie) transformă lemnul într-un material ultrarezistent, din care se pot confecționa chiar și veste antiglonț.
Alte echipe de cercetători lucrează la obținerea lemnului transparent – îți imaginezi cum ar arăta niște ferestre cu rame din astfel de material?
Articolul complet în Scientific American, revistă pe care o recomand și care apare neîntrerupt de 175 de ani.
Hummer electric
Va fi lansat luni. Prețul pornește de la 70.000 de dolari. General Motors promite 1.000 de cai putere și accelerație de la zero la 100 km în 3 secunde.
Pentru că tot visai să te muți la țară, asta-i mașina potrivită.
Fericiți pentru că au scăpat de tirania ceasului
Acum două sute de ani, un mecanism a început să domine viața lucrătorilor: ceasul. Dacă înainte meșteșugarii erau plătiți pe obiectul finit (un metru de pânză, de pildă), odată cu era industrială salariul a fost stabilit pe oră.
Tirania ceasului începuse.
Cum la început muncitorii nu aveau ceasuri, un angajat străbătea dimineața străzile și ciocănea în ușile muncitorilor pentru a-i trezi. Apoi, fabricile și-au montat sirene care anunțau începutul și sfârșitul programului de lucru.
Din martie anul acesta, lucrul de acasă, cu orar flexibil, s-a răspândit. Cu excepția unor categorii profesionale care trebuie să respecte strict un program (lucrătorii comerciali sau medicii, de exemplu), cei cu muncă de birou s-au adaptat lucrului de acasă.
Un sondaj pe 4.700 de angajați din șase țări arată că munca la distanță de sediul companiei sporește sentimentul de libertate pentru că aduce un oarecare echilibru între viața profesională și cea de familie. Au crescut, de asemenea, productivitatea și sentimentul de apartenență la comunitatea companiei.
Programul rigid de opt ore este perceput acum ca foarte restrictiv de către cei intervievați. Exemple: 9.00-18.00 sunt orele în care majoritatea magazinelor sunt deschise, când medicii și stomatologii fac programări sau când meseriașul e dispus să vină să repare o țeavă. Plus că niciun angajat nu este în stare de productivitate și inspirație continue, la comandă, într-un interval de opt ore.
În SUA, doar 12% dintre corporatiștii care lucrează de acasă din cauza pandemiei doresc să revină la birou - mai reiese din studiu. Femeile sunt cel mai puțin dispuse să renunțe la programul flexibil, pentru că nu au înlesnirile de creștere a copiilor obișnuite în Europa.
Bineînțeles, noul program are și dezavantaje: izolarea fizică de comunitatea profesională este stresantă pentru mulți, iar separarea dintre viața profesională și viața de familie e o sarcină dificilă. Soluția pe viitor ar putea fi programul hibrid: mers la birou doar o parte a săptămânii. Plus că un subiect fierbinte se conturează - mai puțin la noi, dar din ce în ce mai mult în Occident: sănătatea mintală. Vezi textul următor. (The Economist)
Robotul nu te judecă. Colegul sau șeful, da
Criza stratificată (sanitară, economică, socială) din ultimele șapte luni a afectat sănătatea mintală a 78% dintre angajați, reiese dintr-un studiu Oracle pe 12.000 de manageri și șefi de resurse umane din 11 țări.
Anxietatea, stresul, depresia, insomniile și epuizarea sunt la ordinea zilei.
Aproape 85% dintre intervievați spun că tensiunea psihică se reflectă nefericit și în viața de familie.
Mai interesant este că 68% ar prefera să converseze despre sănătatea mintală cu o aplicație robot, care să joace rolul de terapeut sau confident, decât cu un șef-om.
Studiul, util pentru manageri, aici.
Europenilor le-a venit mintea la cap
Uniunea Europeană va investi până la 10 miliarde euro (surse private și de la buget) în următorii șapte ani pentru construirea unei infrastructuri comunitare de date și cloud, cu scopul de a limita dominația unor corporații precum Amazon, Google și Alibaba.
Douăzeci și cinci de state UE au semnat o declarație comună prin care înființează European Alliance on Industrial Data and Cloud.
Dacă proiectul reușește, Europa își va proteja mai bine informațiile secrete (știm: „Data is the New Oil”) și își va limita dependența de tehnologia americană. Nu se știe niciodată ce război economic mai apare la orizont. (Politico)
O aplicație care îți scrie e-mailurile
Te-am mai plictisit cu GPT-3, tehnologia de generare de texte bazată pe inteligența artificială, cu ajutorul căreia au fost create servicii automate de content marketing sau de știri.
Tot la capitolul GPT-3 îți semnalez azi aplicația compose.ai. Aplicația promite să scrie automat e-mailuri de răspuns, una dintre cele mai plictisitoare ocupații. Te poți înscrie pe o listă de așteptare.
Dacă vrei să evadezi din realitate, eventual în copilărie.
Bruce Springsteen (71 de ani) își lansează vineri un nou album - „Letter to you”.
Dacă ție nu-ți place, spune-le părinților, vor lăcrima după tinerețea lor.
Relax my cat
Nu mai puțin de 4,7 milioane de accesări a adunat acest clip cu muzică relaxantă destinată pisicilor anxioase. (N-am testat, încerci pe propria răspundere.)
Conform socialblade.com, canalul cu muzică pentru pisici Relax My Cat câștigă între 7.100 și 113.000 de dolari pe an din reclame YouTube.
Ne reauzim foarte curând. Dacă nu te-ai abonat încă la acest newsletter, nu e deloc târziu, click pe acest buton și vei primi toate știrile.