Civilization #64
Filosofii relaxate despre hi-etch și omenire
Cam toți am avut strămoși care au purtat cânepă, nu?
Nu prea exista gospodărie țărănească în trecut care să nu semene un pogon două de cânepă. Această plantă a fost, alături de lână, fibra națională a românilor, fiind cultivată în zonă de câteva mii de ani.
Țăranii purtau haine de cânepă, țesute în casă, mai ales la muncă, pentru că erau confortabile și sănătoase: fibra este super permeabilă la aer, astfel că îți dă senzația că nu transpiri, plus că are proprietăți antifungice și antibacteriene naturale, iar țesătura nu se deformează în timp.
În modernitate, calitățile sunt confirmate și de industrie; marile branduri auto nu au găsit un material mai bun decât cânepa pentru căptușeala interioară a automobilelor de lux.
Țăranii au înțeles și rolul de bioremediator al respectivei plante, prin proprietatea naturală de a alunga insectele dăunătoare, și o intercalau de aceea printre alte culturi.
Iar semințele ei au fost trecute ceva mai recent în categoria super alimentelor, datorită moleculelor prețioase pe care le conțin.
Prin anii 80, România ajunsese al doilea mare producător de cânepă în Europa și al patrulea în lume, cu o industrie de prelucrare bine organizată.
Apoi a venit dezastrul care a șters o istorie. (Nu e nicio nostalgie aici pentru niste vremuri nefericite, ci mirare în fața inepției.)
Într-o lege antidrog post-revoluționară, niște entuziaști fără prea multă înțelegere au introdus prevederi care au făcut aproape imposibilă cultivarea cânepii, deși ruda ei, cannabisul, nu are condiții prielnice de creștere în câmp, iar cânepa industrială, despre care vorbim aici, conține o cantitate infinitezimală de alcaloid halucinogen. Ulterior, s-a revenit cu prevederi legale logice, dar răul fusese făcut – nepricepuții leguitori au distrus lanțul valorii, de la cultura agricolă la produsul final.
Din întreaga industrie a cânepii au supraviețuit miraculos o singură filatură și două țesătorii.
De aici a pornit acum zece ani Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23. Cânepa a fost pusă sub lupa cercetării metodice, a apărut o linie de îmbrăcăminte din cânepă sub brandul Patzaikin, care a defilat pe catwalk inclusiv la Berlin.
Mai nou a fost lansat proiectul unui cluster, sub forma unui ONG orientat pe business, care să faciliteze colaborarea între diferite verigi ale lanțului valorii reconstruit, în fapt un ecosistem de valorificare a cânepii. Și asta pentru că a reînceput să fie cultivată în România – de pildă, de către investitori olandezi, pe câteva mii de hectare.
Nu e nostalgie, nu privim cânepa ca pe ceva rămas de la bunici cu care nu prea mai avem ce face – explică arhitectul Teodor Frolu, cofondator al Asociației Ivan Patzaichin. Căutăm răspunsul la o întrebare: cum putem transforma un brand local - cânepa, aflat deocamdată într-o zonă emoțional-tradițională, într-unul cu valoare economică pentru comunitate, prin niște produse competitive, de la îmbrăcăminte până la alimente, și dându-i inclusiv valoare de mediu, prin rolul acestei plante de bioremediator. Nu mergem spre mișcarea etno, care preia doar niște elemente decorative, ci căutăm avantaje clare, competitive.
Poți călători într-un documentar fascinat despre aceste istorii privitoare la planta miraculoasă pe care s-a sprijinit cultura țărănească când vizitezi expoziția (În)toarcem cânepa spre viitor, curatoriată de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și deschisă până pe 18 iulie.
Expun artiștii Mircea Cantor și Oláh Gyárfás. Muzeul Țăranului Român (care găzduiește expoziția) a împrumutat evenimentului piese valoroase din colecția sa de furci de tors, iar Florica Zaharia, Conservator Emerit al Muzeului Metropolitan de Artă din New York (The Met), cercetător și fondator al Muzeului Textilelor din Băița - Timiș, completează expoziția cu cămăși țărănești vechi de 150 de ani în contrast interesant cu produse japoneze din cânepă.
Documentarea fiecărui exponat este profesionistă, meticuloasă și te invită la reverii și descoperiri. În definitiv, cam toți am avut strămoși care au purtat cânepă, nu?
(foto sus: furcă de tors cânepă din colecția MȚR)
Expoziția (În)toarcem cânepa spre viitor este oferită de UniCredit Bank.
Câte ore putem munci eficient într-o zi
Cinci. Acesta este numărul maxim de ore în care ne putem concentra cu adevărat pe o sarcină de lucru - explică Alex Pang, fondator al firmei de consultanță Strategy And Rest din Silicon Valley și autor al câtorva cărți care examinează legătura dintre un program de lucru scurt și productivitate.
Programul de lucru de opt ore este un concept relativ nou, impus de Ford Motor Company acum mai bine de 100 de ani, în momentul în care a stabilit trei schimburi de lucru în 24 de ore. (Wired)
Nu te sfătuiesc totuși să aduci vorba despre asta la următoarea ședință.
Joci baschet și ești mizantrop?
Atunci această Basketball Shooting Machine portabilă poate deveni antrenoarea ta. (Prietena ta?)
Costă doar 1.695$.
Google și-a deschis un magazin. La New York
Google a obținut anul trecut 147 miliarde$ doar din reclamele online (spre comparație, PIB-ul României a fost în 2019 de 250 miliarde de dolari). Așadar, deschiderea unui showroom real este mai degrabă un exercițiu de PR, pentru ca brandul să fie perceput mai „uman” - cum spunea un oficial, și nu o linie de business. Dacă vrei să vezi cum arată, click aici.
Și ceva de devorat din curiozitate, că altfel nu ne folosește la nimic: cu cât își plătește Google inginerii.
Două startup-uri românești fondate de oameni din comunicare
Cred că vor reuși pentru că s-au născut din pasiune autentică.
HotBikes: Magazin online specializat în vânzarea de biciclete fixed gear și single-speed, componente și accesorii pentru ciclistul urban.
Maruan. Creatoare de vitralii. „De la obiecte decorative de dimensiuni mici, până la ferestre mari, posibilitățile sunt nelimitate.”
Dacă știi și alte startup-uri cu potențial, aflate la început de drum, lasă link și câteva cuvinte (de ce e interesant?) la comentarii.
Cum se poate schimba viața în bine, în mai puțin de 24 de ore
Un scriitor, priceput în a-și povesti viața, spunea, deprimat, că nu mai simte gustul mâncării.
Își pierduse mare parte din dinții de sus, gingia i se retrăsese, iar stomatologul nu a avut altă soluție decât să-i propună o proteză mobilă care îi acoperea și cerul gurii. O astfel de rezolvare nu s-a schimbat, cred, în stomatologie de vreun secol.
Asta se întâmpla cu câțiva ani în urmă.
Fie că e vorba de persoane în vârstă, chiar și de 95 de ani, cu edentație dramatică sau de tineri trecuți prin accidente auto, un geniu al medicinii contemporane reușește să le ofere acestor pacienți dinți ficși, funcționali și estetici în maximum 24 de ore.
Prof. Dr. Paulo Maló vine, operează și creează o școală și la București în parteneriat cu cea mai mare rețea de clinici stomatologice autohtonă, DENT ESTET. Cum și de ce, afli din acest text.
Voilà. Mai bine, nu
Una dintre aplicațiile mobile în vogă este Voilà. Îți faci un selfie și aplicația bazată pe AI te transformă în personaj de desene animate, pictură renascentistă sau caricatură.
Dacă în aprilie avea 300.000 de utilizatori, acum a ajuns la 8 milioane de descărcări.
Wired trage un discret semnal de alarmă în privința securității și confidențialității online: de pildă, oare chiar șterge Voilà pozele tale după 48 de ore sau le folosește mai departe?
Cum te poate ajuta inteligența artificială să fii mai productiv cu PDF-urile
Unul dintre scopurile inteligenței artificiale (AI) aplicate în business este să ne scape de bătăi de cap inutile și să ne facă mai productivi: să rezolvăm lista to do mai repede și consumând mai puțină energie.
Și apropo de inteligența artificială, să deprindem o abreviere: OCR - Optical Character Recognition sau Optical Character Reader. Practic, asta înseamnă că un software este suficient de deștept să „citească” corect texte. E important, vei vedea.
Astăzi îți propun să treci pe lista de teste/achiziții soluția bazată pe AI OCR ABBYY FineReader PDF care ne ajută să digitalizăm, recuperăm, edităm, protejăm, partajăm documente din organizație și, evident, să colaborăm în editarea acestora.
De ce ne-ar trebui o astfel de soluție? Cum spuneam, ne permite să ne concentrăm pe rezolvări și nu pe sarcini repetitive, inutile sau să scobim după răspunsul „cum pot să fac asta?”.
Câteva exemple de funcții ale soluției Fine Reader PDF:
Compararea documentelor: Identificăm rapid și sigur diferențele dintre două versiuni ale unui document în diferite formate, inclusiv scanări. Identificăm modificările neautorizate, verificăm dacă modificările au fost introduse conform acordului sau verificăm dacă documentul nu a fost modificat deloc. E foarte important pentru securitatea datelor dintr-o firmă, mi se pare.
Integrarea cu mobilul. Scanăm documente cu telefonul (IOS și Android) și lucrăm pe aceste documente mai târziu, de pe computer. O funcție care prinde bine lucrătorilor care se deplasează mult și au un volum mare de hârtii de manevrat.
Uite un clip de 1 minut care explică funcția aceasta:
Creăm și edităm formulare PDF completabile. Pentru a crea formulare PDF care pot fi completate, FineReader PDF oferă Editorul de formulare. Adăugăm câmpuri completabile, liste derulante, întrebări cu alegeri multiple, butoane de acțiune și multe altele pentru a crea formulare PDF interactive pentru sondaje sau colectare de informații etc. Excelentă funcție!
În fine, newsletterul cere texte scurte, așa că ne oprim aici, cu mențiunea importantă că această alternativă evoluată la Adobe Acrobat (pentru Windows și Mac) vine cu licențe pe care le cumperi o singură dată și le folosești fără limită, cu planuri de discount de volum interesante și cu tipuri flexibile de achiziție, de pildă pentru statie de lucru, cu nume de utilizator sau pentru utilizări concomitente.
Și te invit să descoperi singur cât de deșteaptă e FineReader PDF, pentru că ai o perioadă generoasă de încercare în varianta business. Click aici.
Recomand.
Scurte
Evoluție, involuție, nu-mi dau seama. Universitatea Oxford nu va mai tipări cărți.
Prima carte a fost tipărită la Oxford în anul 1478, în vremea când la noi, în Moldova, era mare și tare Ștefan. Tiparnița universității funcționează oficial, prin decret regal, de 435 de ani. Știrea e mai degrabă emoțională, cărțile pe hârtie nu vor dispărea. Conform woldometers, anul aceasta s-au tipărit deja peste 1,2 milioane de titluri de cărți în lumea întreagă.
___________
Comuniștii cubanezi vor un smartphone special pentru supușii lor. Un smartphone pe care să nu poți instala decât aplicații aprobate și care să-i permită guvernului să supravegheze eventuale abateri de la linia partidului. Primele 6000 de exemplare au fost deja fabricate în China. Eu sper totuși să fie un fake news al CIA, nu se poate ca liderii mirificei insule să fie atât de depășiți. (vice)
___________________
Apropo de asta, cum vă mai spuneam, e fascinant să parcurgi știri despre știri false, aka newsletterul Misreport.
_____________________
Dacă simți nevoia să citești și altceva în afara site-urilor obișnuite: Real Life is a magazine about living with technology. The emphasis is more on living.
Și nu are reclamă.
_______________________
Japonez. 93 de ani. Aproape 4 milioane de vizualizări la acest clip.
______________________
Edenred aniversează 2 ani de la deschiderea în București a hub-ului internațional pentru inovație și proiecte digitale strategice, Edenred Digital Center, și are în plan creșterea echipei, de la 150 de angajați la aproximativ 250, până la finalul anului viitor.
Anunț pentru tehnicii care vor o schimbare.
________________________________
Netflix ne va delecta anul viitor cu un serial despre Spotify, startup-ul suedez care a schimbat din temelii industria muzicală.
________________________________
După Facebook, și Spotify a lansat un „Clubhouse” pe nume Greenroom. Mai bine dona pădurii amazoniene banii pe care i-a cheltuit cu clona. Dar n-ai ce să faci, oricând acționarii te pot întreba „noi de ce n-avem ce are concurența?”.
30 de piese istorice de ascultat în drum spre mare
Mai mult ca sigur, vei ajunge anul acesta la mare. Un playlist cu piese de legendă din ultimii 60 de ani, despre valuri. De pildă, aceasta, Beatles, 1969:
